Marvin Bergauer: Roman de debut distopic despre traume și cipuri în cap

Marvin Bergauer: Roman de debut distopic despre traume și cipuri în cap

Într-o Viena care este din ce în ce mai caracterizată de progres tehnologic și viziuni distopice, reporterul și autorul Marvin Bergauer își publică lucrarea de debut „The Endless Will”. În romanul său, el prelucrează experiențele sale personale cu operația cardiacă, chiar dacă cartea nu este o autobiografie. Complotul se desfășoară într-o viitoare Austria, unde criminalitatea a crescut vertiginos la cote alarmante. Pentru a contrabalansa acest lucru, guvernul intenționează să implanteze cipuri în creierul cetățenilor pentru a reconstrui crimele și, astfel, a reduce ratele criminalității. Bergauer combină cunoștințele sale personale cu un complot fictiv captivant, care îl face pe cititor să gândească. [Districtul meu raportează că...]

Accentul cărții nu este intervenția tehnologică sau guvernarea, ci mai degrabă emoțiile profunde și conflictele a patru personaje. Phil și Ben Hildmann luptă împotriva dezintegrarii familiei lor, în timp ce Chloe se alătură unei mișcări de rezistență care luptă împotriva cipurilor implantate. Levin, care a fost, de asemenea, supus unei intervenții chirurgicale pe inimă, urmează o cale complet diferită de Bergauer. Destinele personajelor trăiesc inițial una lângă alta, dar devin legate într-un mod emoționant pe măsură ce povestea progresează.

De cyborgi și identitate umană

Romanul aruncă, de asemenea, umbre asupra identității umane în schimbare în era tehnologiei. Profesorul Christof Niemeyer de la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe definește cyborgii ca fiind ființe vii cu implanturi tehnice care le îmbunătățesc funcțiile. Acest lucru ridică, desigur, întrebarea: unde se termină omul și unde începe mașina? Ideea că tehnologii precum stimulatoarele cardiace sau chiar implanturile de procesare a semnalului vor deveni parte a existenței noastre biologice nu mai este exagerată, ci o posibilitate reală. Cercetarea Cyborg, anterior adesea ancorată în lumea science fiction-ului sau a armatei, începe să intre în discursul public. Deutschlandfunk explică că...

Cele mai recente evoluții tehnice, cum ar fi interfețele creier-calculator (BCI), fac posibilă transformarea gândurilor în acțiuni fizice. Exemplul unei femei care poate controla un robot folosind o rețea de electrozi în creierul ei ilustrează cât de aproape suntem de o fuziune a oamenilor și a tehnologiei. Preocupările etice care apar aici nu pot fi ignorate, mai ales când sunt luate în considerare posibilele abuzuri și libertatea de autoexprimare morfologică. Neil Harbisson, care se definește ca un cyborg, cere deja drepturi pentru persoanele care trăiesc cu implanturi tehnice.

Viziuni Fortech și provocări umane

Discuția despre cyborgi și implanturile tehnologice se reflectă și în romanul lui Bergauer. Teoria „voinței fără sfârșit” pe care o dezvoltă Bergauer în cartea sa ar putea fi înțeleasă ca o examinare filozofică a conflictelor interioare ale personajelor și a identității în schimbare a individului într-o lume tehnologică. Compania Gregor Demblin, care poate merge din nou cu un exoschelet, arată cât de departe a ajuns deja tehnologia și cum poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu paralizie. Aceste evoluții ar putea nu numai să extindă opțiunile noastre medicale, ci și să schimbe fundamental modul în care gândim despre existența fizică și psihologică umană. DerPragmaticus raportează că...

„The Endless Will” costă 21,90 euro și este disponibil online. Cu prima parte a trilogiei sale, Marvin Bergauer nu numai că își demonstrează abilitățile literare, ci aduce și întrebările sociale importante despre legătura dintre oameni și tehnologie.