Refugiați ucraineni la Viena: Lupta pentru jobul de vis rămâne dură!

Refugiați ucraineni la Viena: Lupta pentru jobul de vis rămâne dură!

În Viena, ceasurile ticăie altfel decât de obicei pentru mulți refugiați ucraineni. Una dintre ele este Irina, în vârstă de 59 de ani, din Harkov, care a trebuit să fugă de atacul rusesc asupra patriei sale în urmă cu aproximativ trei ani. În ciuda experienței de mulți ani ca dealer de ceasuri, ea nu și-a găsit încă un loc de muncă în Viena și trăiește din rechizite de bază, care aduc doar în jur de 400 de euro pe lună. După deducerea chiriei pentru camera ei mică, ea și colega ei de cameră au rămas cu doar 250 de euro.1La fel ca mulți alți ucraineni, Irina a aplicat la diferite lanțuri de băcănie, dar nu a primit niciun răspuns. Căutarea unui loc de muncă este neprofitabilă – mai ales pentru femei, care au adesea puține șanse de a lucra cu normă întreagă din cauza nevoilor de îngrijire a copiilor.

O privire asupra cifrelor arată: În Austria, rata de angajare în rândul refugiaților ucraineni este de aproape 50%. Mulți dintre ei lucrează în sectoarele turismului, ospitalității, comerțului cu amănuntul și asistenței medicale. Problema este vizibilă în special pentru femeile cu copii, cărora le este dificil să preia mai mult decât locuri de muncă cu fracțiune de normă din cauza îngrijirii de care au nevoie.1Un alt obstacol este regulamentul care îți permite să câștigi în plus 110 euro, 65 de cenți pe euro fiind deduși din aprovizionarea de bază. Această reglementare este adesea criticată ca fiind inadecvată, iar experții sugerează luarea în considerare a venitului minim ca o posibilă soluție.

Obstacole pe drumul spre integrare

Cu toate acestea, dificultățile în căutarea unui loc de muncă încep adesea cu recunoașterea calificărilor. Aproximativ 75% dintre persoanele strămutate din Ucraina au diplome academice, dar se confruntă cu reglementări stricte de recunoaștere. Este și cazul lui Anastasiia Petrenko, care a inițiat un grup Telegram pentru medicii din țara sa natală. Grupul ajută la stabilirea de contacte și la schimbul de idei despre oportunitățile de angajare.1

Dar sprijinul autorităților nu este întotdeauna acolo. În Austria Superioară și Viena există obligația ca refugiații ucraineni să se înregistreze la serviciul de ocupare a forței de muncă (AMS), dar mulți se plâng de sprijin insuficient și comunicare slabă din partea instituțiilor. Un exemplu în acest sens este Oleksandr Nadraha, care și-a găsit un loc de muncă împreună cu familia după ce a primit sfaturi intense.1

Situația refugiaților ucraineni pe piața muncii este comparabilă și în alte țări. În Germania, de exemplu, aproximativ 296.000 de refugiați ucraineni și-au găsit un loc de muncă în noiembrie 2024, ceea ce corespunde doar la 31,7% din participarea pe piața muncii. O provocare similară poate fi observată aici: femeile, care sunt adesea părinți singuri, au mai puțin acces la un loc de muncă permanent. Aproape 80% dintre refugiați nu cunoșteau limba germană la sosire, ceea ce face integrarea și mai dificilă. Dar după aproximativ doi ani petrecuți în Germania, mai mult de jumătate raportează că cunoștințele lor de limba germană sunt bune sau cel puțin acceptabile.23

Calea de urmat

Rămâne de sperat că noi programe precum „Jobturbo”, care a fost lansat în toamna anului 2023, pot promova în continuare integrarea refugiaților ucraineni. În ciuda provocărilor, mulți indivizi dedicați demonstrează că există modalități importante de a crea oportunități. Dorința de a participa la cursurile de integrare arată că acești oameni sunt pregătiți să se integreze în noua lor casă și să aducă o contribuție pozitivă. Este nevoie urgent de progrese rapide în consiliere și sprijin pentru a oferi refugiaților ucraineni perspective reale.3