Descoperire misterioasă a pivniței la Viena: A fost o închisoare romană?

Descoperire misterioasă a pivniței la Viena: A fost o închisoare romană?

În orașul plin de viață Viena, proiectele de infrastructură în derulare nu se referă doar la evoluții moderne, ci și la descoperirea relicvelor fascinante din trecut. Arheologia urbană vede aceste săpături ca o provocare și o oportunitate de a arunca în sfârșit lumină asupra părții parțial ascunse a istoriei Vienei. Kristina Adler-Wölfl, curatorul noii expoziții din Muzeul Roman, subliniază că săpăturile sunt de mare importanță pentru înțelegerea noastră a istoriei orașului. La piața fermierilor din Viena, în 2021 și 2022, a fost descoperit un bloc de piatră remarcabil care acoperea o fereastră îngustă în peretele exterior al unei pivnițe adânci.

Pivnița, care are cinci metri adâncime și o suprafață de 450 m², este unică pentru Teiul Dunării Romane. Actuala expoziție „Povești de pivniță” din Muzeul Roman se ocupă intens de procesul circumstanțial folosit pentru a determina scopul acestei pivnițe. Inițial a fost comun cu castrul legionar roman și datează din secolul al IV-lea d.Hr. Utilizările posibile ale camerei au variat de la un mithraeum, adică un sanctuar pentru zeul Mithras, la un horreum, adică un depozit de cereale și depozitare, la un carcer, o închisoare. Dovezile disponibile favorizează puternic ultimele două variante, adâncimea încăperii și fereastra înaltă sugerând că a fost folosită ca închisoare.

Viața de zi cu zi a prizonierilor

Documentele istorice relatează condițiile precare ale închisorii din temnițele romane, caracterizate de condiții de lumină redusă și lipsite de igienă. De asemenea, această pivniță rămâne neclară cine a fost închis acolo, deoarece îi lipsesc dovezile tipice, cum ar fi cătușele sau graffiti-urile care se găsesc adesea în alte închisori romane. Funcția pivniței ca închisoare potențial supraaglomerată ar putea fi legată de numărul mare de prizonieri de război din antichitatea târzie.

În paralel cu aceste descoperiri incitante, în Hasenleitengasse se lucrează și la un proiect arheologic extraordinar, care ar putea avea un impact profund asupra istoriei originilor Vienei. Aici, istoricii și arheologii au făcut o descoperire care este supusă unor investigații mai detaliate, inclusiv analize ADN și izotopi, precum și studii geofizice ale mediului mormânt. Metoda de înmormântare este deosebit de interesantă, întrucât trupurile umane au fost lăsate nearse în pământ – o excepție în lumea romană, unde incinerațiile erau comune în jurul anului 100 d.Hr.

Perspective asupra trecutului Vienei

Dacă te gândești la istoria romană a Vienei, devine rapid clar că aceasta a fost o perioadă plină de provocări și răsturnări. Deceniile dintre 50 și 120 d.Hr. au fost relativ pașnice, dar războaiele dunărene ale împăratului Domițian din 81 până în 96 d.Hr. au dus la schimbări dramatice, pe măsură ce grupurile germanice au trecut granița romană. Aceste conflicte au lăsat urme adânci și l-au determinat pe împăratul Traian să extindă masiv linia de fortificații Dunărea Limes. Rămâne interesant să observăm cum arheologia urbană a Vienei, cu sediul în situl Obere Augartenstrasse, se ocupă de grindină de cioburi de istorie și prezintă descoperiri valoroase unui public larg.

Pe scurt, Viena nu numai că modelează prezentul, ci și cercetează și documentează trecutul interesant. Fie că se află în Muzeul Roman, fie în timpul săpăturilor actuale din Hasenleitengasse, istoria vieneză iese din ce în ce mai mult la lumină - și lucruri interesante așteaptă să fie descoperite.

Puteți afla mai multe despre acest lucru în link-urile către Kurier, Magazin Wien Museumfund și Wikikischer-dergasisse-funds- Viena.