Senzație geologică: activitate descoperită sub Catedrala Sf. Ștefan!

Senzație geologică: activitate descoperită sub Catedrala Sf. Ștefan!

În Viena există mai mult decât repere istorice impresionante și o cultură vibrantă. O surpriză geologică stă latentă sub străzile și piețele capitalei: zona falii active a „Leopoldsdorfer Bruch”. Cercetările recente au arătat acum clar că această zonă este mai activă din punct de vedere geologic decât credeau mulți anterior. O echipă de cercetare condusă de Bernhard Salcher de la Universitatea din Salzburg a examinat falia folosind carote de foraj din construcția metroului din Viena. S-a constatat că straturile de rocă din zonele corespunzătoare nu se potrivesc împreună, ceea ce indică mișcări în trecutul recent, după cum relatează Heute.

„Leopoldsdorfer Bruch” se întinde inițial dinspre sud peste districtele Favoriten și Simmering, trece la est de Catedrala Sf. Ștefan și se extinde până la Bisamberg de cealaltă parte a Dunării. Aceste detalii provin dintr-un nou studiu publicat recent în jurnalul „Quaternary Science Reviews” care urmărește interacțiunea complexă a ridicării și tasării în subsolul Vienei, completat de descoperirile de pe platforma vol.at.

Caracteristici geologice și informații istorice

Cele două studii arată că Viena este situată geologic la o joncțiune a Alpilor, Bazinul Vienei și Dunărea. Terasele Dunării, care includ terasele Arsenal, Prater și Laaerberg, oferă dovezi ale schimbărilor trecute, în special din epoca glaciară. Aceste terase sunt rămășițe ale vechilor sedimente dunărene care au fost depuse în perioadele reci și sunt acum mai înalte, deoarece părți din Viena au fost ridicate de ridicarea Alpilor.

Bernhard Salcher subliniază că Viena este un oraș interesant din punct de vedere geologic. Echipa de cercetare a mai descoperit că rupturile de pe terase ar putea indica o posibilă activitate tectonă, cum ar fi cutremure. Leopoldsdorfer Bruch este suspectat de a fi responsabil pentru astfel de tremurături. Au existat ipoteze cu privire la activitatea geologică a acestei zone încă din secolul al XIX-lea, care sunt acum fundamentate în continuare prin măsurători geofizice.

Ce înseamnă asta pentru Viena?

În ciuda activității geologice, zona faliei pare a fi liniștită din punct de vedere seismic: nu a existat niciun cutremur detectabil în această zonă de peste 100 de ani. Cu toate acestea, acest lucru nu reduce pericolul teoretic, deoarece liniile de falie aferente, precum cele din Marchfeld, ar fi putut declanșa cutremure cu o magnitudine de până la 7 în trecut. Astfel de date oferă informații prețioase despre riscurile geologice care zac latent într-un oraș precum Viena.

Pe scurt, rezultatele cercetării actuale subliniază dinamica care se află sub suprafața Vienei. Rămâne interesant să vedem cum se vor dezvolta cunoștințele despre activitățile geologice în viitor. Cu un bun talent pentru cercetare și știință, ar putea fi posibil să înțelegem mai bine Viena nu doar ca centru cultural, ci și ca centru geologic.