Comemorarea Srebrenica: Amintiri reprimate și tensiuni în creștere

Comemorarea Srebrenica: Amintiri reprimate și tensiuni în creștere

Pe 11 iulie 2025, lumea va comemora unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria europeană: masacrul de la Srebrenica, în care soldații sârbi bosniaci și ilegali au ucis 8.372 de bosniaci în iulie 1995. Pe plan internațional, această crimă este recunoscută ca genocid, în ciuda încercărilor multor sârbi de a nega sau relativiza actele. Este o problemă care continuă să provoace tensiuni și conflicte astăzi, nu numai în Bosnia și Herțegovina, ci și dincolo de mult.

Unul dintre supraviețuitori, Nedzad Avdic, își amintește de nopțile de coșmar ale masacrului. Avea doar 17 ani când a fost grav rănit în timpul execuției sale din 14-15 iulie 1995, dar a jucat ca mort și a reușit să scape. „Genocidul nu s-a încheiat atâta timp cât trecutul nu este tratat”, subliniază Avdic, care acum locuiește din nou la Srebrenica. Populația de acolo este jumătate bosniacă și jumătate sârbă, ceea ce îngreunează conviețuirea, așa cum relatează și Almasa Salihovic la Memorialul Potocari.

Preocupări de securitate și tensiuni politice

Cu toate acestea, amintirile atrocităților sunt din ce în ce mai umbrite de tensiunile politice și preocupările de securitate. Recent, Centrul Memorial Srebrenica a fost nevoit să-și închidă porțile, pentru prima dată de la construcție, din cauza temerilor de revolte. Această decizie a fost publicată la 7 martie 2025 și este direct legată de condamnarea lui Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, la un an de închisoare și o interdicție de șase ani din politică, provocând entuziasm în regiune.

Dodik se află în centrul controversei, comparând numărul de oameni uciși în timpul genocidului cu cei 3.600 de sârbi care au murit în regiune de la începutul războiului. Vicepreședintele Camil Durakovic a criticat aspru această comparație, subliniind că o astfel de retorică subminează memoria victimelor genocidului.

În timp ce în Banja Luka, capitala Republicii Srpska, genocidul practic nu este discutat și studenții raportează că nu învață nimic despre războiul bosniac la clasă, jurnalistul Aleksandar Trifunovic se confruntă cu amenințări periculoase, deoarece conduce interviuri cu supraviețuitorii bosniaci. Raportarea lui este o încercare curajoasă de a nu lăsa istoria să fie uitată.

Calea spre reconciliere

Evaluarea atrocităților de către Dodik și alți lideri ai Republicii Srpska rămâne problematică. În timp ce legile care interzic justiția de stat să funcționeze în partea dominată de sârbi a Bosniei-Herțegovinei ridică întrebări necesare, există numeroase voci internaționale, inclusiv secretarul de stat american Marco Rubio, care cer încetarea acestei retorici politice periculoase.

Sistemul guvernamental din Bosnia-Herțegovina este complicat și marcat de diviziuni etnice care încă au un impact. Este clar că o confruntare sinceră cu trecutul, așa cum cer Avdic și Salihovic, este esențială pentru a găsi o cale comună spre reconciliere. Tensiunile politice care modelează prezentul sunt o reamintire constantă că lecțiile istoriei nu pot fi ignorate.