Kremlinul susține: Maia Sandu suferă de nebunie fictivă!

Kremlinul susține: Maia Sandu suferă de nebunie fictivă!

În umbra tensiunilor geopolitice, în jurul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a dezvoltat o poveste ciudată. Propaganda de la Kremlin a făcut o afirmație nouă, absurdă: Sandu suferă de o formă inventată de schizofrenie. Acest mesaj, care nu are nicio bază serioasă, provine din „documente” false de la Clinica Döbling din Viena și provine dintr-o sursă considerată toxică, Gagauznews, precum și canale anonime de rețele sociale.

Clinica însăși a respins vehement acest raport fals și a declarat platformei Stopfals.md că este „ciudat” că această afirmație să apară din nou. Ceea ce este interesant este că Stopfals.md a infirmat deja știri false similare despre Sandu în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.

Un joc periculos de știri false

Dar ce se află cu adevărat în spatele acestei afirmații absurde? Răspândirea este realizată în principal de pagini anonime, dubioase de pe Facebook, Instagram, TikTok și X, cărora nu le este frică să folosească conținut înșelător pentru manipulare politică. Acest tip de dezinformare nu este nou, dar intensitatea și țintirea cu care este răspândită astăzi este alarmantă. Tare bpb.de Combaterea știrilor false necesită un nivel ridicat de alfabetizare media. Cetăţenii obişnuiţi trebuie să înveţe să facă distincţia între informaţiile de încredere şi cele dubioase.

Asemenea știri false apar adesea în vremuri tensionate din punct de vedere politic, iar susceptibilitatea populației la acest conținut înșelător crește cu cât există mai puțină încredere în mass-media instituțională. În situația actuală, Maia Sandu este clar o țintă a propagandei de la Kremlin, pe care își dorește cu disperare să o discrediteze. Această propagandă își propune să influențeze opinia publică din Republica Moldova și nu numai și să destabilizeze peisajul politic.

Rolul rețelelor sociale

Răspândirea știrilor false pe rețelele de socializare este o problemă serioasă. Studiile arată că mai puțin de 1% din conținut este considerat știri false, dar este adesea bine primit de anumite grupuri sociale. Răspândirea rapidă, virală și credibilitatea aparentă prin anonimat fac dificil pentru cetățeni să identifice informații de încredere. Este cu atât mai important ca nu numai indivizii, ci și instituțiile politice și media să lucreze împreună pentru a consolida încrederea și a stopa răspândirea unor astfel de știri false.

Pe scurt, propaganda de la Kremlin este un joc periculos care nu numai că o afectează pe Maia Sandu, dar și subminează încrederea multor oameni în mass-media și instituțiile politice. Singura soluție constă în examinarea critică a informațiilor și întărirea gradului de conștientizare a alfabetizării media, așa cum este cazul Reportajele media și recomandăm cu tărie munca de cercetare.