Summit-ul UE: Disputa asupra Israelului și programului de arme în atenție!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Summit-ul UE de la Bruxelles 2025: Strategiile de securitate, criza din Orientul Mijlociu și problemele migrației în atenție. Esențial pentru viitorul Europei.

EU-Gipfel in Brüssel 2025: Sicherheitsstrategien, Nahost-Krise und Migrationsfragen im Fokus. Entscheidend für Europas Zukunft.
Summit-ul UE de la Bruxelles 2025: Strategiile de securitate, criza din Orientul Mijlociu și problemele migrației în atenție. Esențial pentru viitorul Europei.

Summit-ul UE: Disputa asupra Israelului și programului de arme în atenție!

La 26 iunie 2025, șefii de stat și de guvern europeni s-au întâlnit la Bruxelles pentru summitul de vară al UE. Acest lucru a avut loc imediat după summitul NATO de la Haga și a fost totul despre securitate și apărare. Situația din Orientul Mijlociu în special a provocat discuții aprinse și opinii diferite în rândul reprezentanților conducerii. Micul ziar relatează că 13 dintre punctele din declarația finală a summit-ului au abordat aceste aspecte.

O temă centrală a fost programul SAFE, un nou pachet de împrumuturi pentru apărare care asigură finanțare de până la 150 de miliarde de euro. Comisia Europeană a deschis astfel calea pentru a oferi statelor membre fonduri pentru investiții în domenii precum apărarea aeriană și tehnologia dronelor. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat urgența ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria sa securitate. Reprezentanța UE descrie acordul drept un pas inovator pentru consolidarea Europei, întrucât statele membre trebuie să prezinte planuri naționale în termen de șase luni, care vor fi apoi evaluate de Comisie.

Dezacord cu privire la Orientul Mijlociu

În ciuda progreselor înregistrate în sectorul apărării, situația din Orientul Mijlociu rămâne un factor care crește tensiunile în interiorul UE. Cum Ziarele mici afirmă, există mai puțină înțelegere a politicii israeliene. La summit, șefii de guvern din Spania și Slovenia, în special, au criticat catastrofa umanitară din Gaza și au cerut o încetare a focului și eliberarea tuturor ostaticilor. Aceste probleme reflectă rupturi mai profunde care apar în rândul statelor europene.

Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a luat cuvântul și a discutat despre provocările legate de problemele țărilor terțe și protecția frontierelor externe. În mijlocul acestor dezbateri, premierul ungar Viktor Orbán a cerut o „răzvrătire” împotriva regulilor existente privind migrația și a respins un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, testând în continuare unitatea în cadrul blocului.

Progrese privind pactul privind migrația

În ciuda diferențelor din domeniul politicii externe, au existat și vești pozitive: președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a anunțat progrese în ceea ce privește pactul privind migrația. Statele membre sunt de acord că o abordare comună a migrației este esențială. Capitolul despre Ucraina a fost bine primit, deși Ungaria rămâne sceptică. În prezent, Parlamentul European se ocupă și de politica de securitate și apărare pentru a consolida în continuare colaborarea și eficiența în aceste domenii.

Provocările cu care se confruntă UE sunt diverse. În timp ce creșterea cheltuielilor de apărare și abordarea bazată pe inovare a programului SAFE se îndreaptă în direcția corectă, necesitatea unui consens intern asupra politicii din Orientul Mijlociu și a altor probleme presante devine din ce în ce mai clară. Rămâne de văzut cum se va poziționa UE în următoarele luni.