Refugiați în casele de bătrâni din Viena: bătrânii așteaptă în zadar locuri!

Refugiați în casele de bătrâni din Viena: bătrânii așteaptă în zadar locuri!

Situația din Viena s-a înrăutățit în ultimii ani: tot mai mulți refugiați și persoane strămutate își găsesc drum în casele de bătrâni ale orașului. Potrivit unui raport al expres Această evoluție a fost observată din 2015. În timp ce locurile pentru seniori durează adesea ani pentru a ajunge, solicitanții de azil se pot muta într-un timp foarte scurt. Acest lucru provoacă resentimente în rândul cetățenilor în vârstă, care se simt adesea neglijați.

Situația s-a înrăutățit, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina în februarie 2022: aproximativ 100 de familii ucrainene au fost cazate în casele de bătrâni din Viena. În prezent, refugiații primesc sprijin în șapte case, inclusiv solicitanți de azil din țări precum Siria, Irak și Afganistan. Un raport al auditorilor orașului arată că cei care au dreptul la azil trebuie adesea să rămână în case mai mult decât cele patru luni prevăzute. Există o excepție pentru ucraineni: ei rămân acolo până se pot întoarce în patria lor.

Provocările de cazare

Găzduirea refugiaților în casele de bătrâni nu este doar o provocare emoțională, ci și financiară pentru instituții. În 2023, Haus Döbling a raportat un deficit de aproape 92.000 de euro pentru că nu au fost acoperite costurile pentru locurile „ocupate incorect”. Furnizorii subliniază că cazarea solicitanților de azil pune sub presiune resursele caselor de bătrâni și reduce numărul de locuri disponibile pentru vârstnici.

Tare dstgb Conflictele legate de locuințe și servicii sociale au devenit semnificativ mai intense. Multe municipalități sunt nevoite să găsească noi soluții pentru adăpostirea refugiaților. Dificultățile apar adesea din comunicarea insuficientă între diferitele părți implicate: refugiați, rezidenți, operatorii de cazare și politicieni locali. Raportul de cercetare pe acest subiect solicită, prin urmare, participarea cuprinzătoare a cetățenilor și dezvoltarea de strategii pentru prevenirea violenței și rezolvarea conflictelor.

Responsabilitatea față de cei mai slabi

Tratamentul refugiaților în casele de bătrâni ridică, de asemenea, întrebări legate de responsabilitate. În timp ce casele au asumat un fel de funcție de protecție pentru persoanele vulnerabile din 2015, rămâne întrebarea cât timp poate funcționa acest lucru în detrimentul propriilor cetățeni în vârstă. Inițiativa orașului „Case pentru locuit” și-a asumat aici un rol responsabil, dar își atinge limitele.

Ne așteaptă provocări importante. Distribuția și cazarea refugiaților în Viena ar putea deveni și mai complicate pe măsură ce numărul solicitanților de azil crește. Rămâne de sperat că orașul și instituțiile afectate vor lucra împreună pentru a găsi soluții care să răspundă atât nevoilor populației în vârstă, cât și ale refugiaților vulnerabili.

În plus, rapoartele Ministerului Federal pentru Familie, Vârstnici, Femei și Tineret, care a publicat standarde minime pentru protecția refugiaților în cazare, au oferit recomandări suplimentare de acțiune. Acestea sunt necesare pentru a promova integrarea și conviețuirea tuturor celor implicați și pentru a evita conflictele. Cei interesați pot găsi informații suplimentare pe site-ul ministerului bmfsfj.