Bătălia pentru luncile Dunării: Va deveni Lobautunelul o realitate?

Bătălia pentru luncile Dunării: Va deveni Lobautunelul o realitate?

În ultimii ani au existat discuții repetate despre infrastructura de transport din Viena, în special despre construcția planificată a Tunelului Lobau. De 40 de ani, Forumul Științei și Mediului (FWU) s-a angajat să protejeze luncile Dunării, una dintre ultimele zone naturale neatinse din oraș. FWU a fost înființată din necesitatea de a proteja câmpiile inundabile ale Dunării de distrugerea de către centrala electrică de la Hainburg. Reinhold Christian, directorul de planificare al Parcului Național Donauauen, sprijină lupta împotriva amenințării pe care o reprezintă noul tunel, ai cărui 8,3 kilometri ar putea pune o presiune semnificativă asupra naturii.

Ministrul Transporturilor SPÖ, Peter Hanke, susține construcția autostrăzii, în timp ce consilierul municipal de mediu de atunci, Michael Häupl, și-a exprimat îngrijorarea în timpul mandatului său. Este o dilemă: în timp ce Hanke se bazează pe un studiu care leagă construcția S1 cu îmbunătățirea calității vieții și securizarea locației afacerii, oamenii de știință de la FWU și TU Vienna arată că există și rezultate opuse.

Argumentele de ambele părți

Este de remarcat faptul că un studiu al economistului de infrastructură Michael Getzner arată că doar 50% dintre studii arată o creștere măsurabilă a productivității din construcția drumurilor. 30% nu prezintă nicio creștere și 20% raportează chiar o deteriorare. Getzner subliniază că investițiile în domenii precum sănătatea, cercetarea, digitalizarea, cultura sau protecția climei au adesea un efect mai eficient decât drumurile noi.

Cu toate acestea, proiectul nu rămâne necritic. Helga Kromp-Kolb, un respectat cercetător în domeniul climei, subliniază că emisiile cauzate de construcția tunelului și a noului drum nu sunt incluse în obiectivele climatice. Sectorul transporturilor este responsabil pentru 30% din emisiile de CO2, iar acest număr continuă să crească. Kromp-Kolb solicită schimbări fundamentale ale sistemului care să promoveze transportul public și mijloacele alternative de transport. Acest lucru ar putea rezolva probleme grave de trafic.

Rolul Dunării

Dunărea în sine, al doilea fluviu ca lungime din Europa, este cunoscută nu numai pentru frumusețea sa, ci și pentru importanța sa economică. Curge prin zece țări europene, inclusiv Austria, și are o lungime totală de 2.850 km. Pe lângă rolul său de cale navigabilă, Dunărea oferă numeroase oportunități de petrecere a timpului liber, cum ar fi mersul cu bicicleta de-a lungul pistei de biciclete Dunării și croaziere, care sunt deosebit de populare în rândul turiștilor. Delta Dunării din România, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, este un ecosistem important bogat în diverse specii de pești.

Cu multiplele fațete pe care le oferă Dunărea și întrebările urgente despre infrastructura de transport din Viena, discursul despre Lobautunel și S1 este o provocare care nu afectează doar dezvoltarea urbană actuală, ci și generațiile viitoare. Cum va decide Viena să stăpânească echilibrul dintre interesele naturale și cele economice?