Cum ne afectează arhitectura sentimentele: o privire în profunzime!

Cum ne afectează arhitectura sentimentele: o privire în profunzime!

Într-un moment în care suntem din ce în ce mai preocupați de influența mediului înconjurător asupra bunăstării noastre, interacțiunea dintre arhitectură și psihologie devine din ce în ce mai importantă. Deosebit de incitantă este cercetarea lui Armin Mostafavi, un bursier postdoctoral la Institutul pentru Design Centrat pe Uman al Universității Cornell, care studiază fenomenul conform căruia oamenii se simt adesea inconfortabil în clădirile perfect proiectate. Lucrează îndeaproape cu arhitectul vienez Armin Daneshgar, care lucrează la realizarea unor clădiri „empatice”. Împreună analizează modul în care sentimentele pot fi evocate la intrarea în spații, în special în cele sacre. Die Presse raportează că folosesc tehnologii imersive și măsurători psihofiziologice pentru a analiza comportamentul și percepțiile oamenilor în diferite clădiri.

Scopul acestei linii fascinante de cercetare este de a integra descoperirile neuroștiințifice în arhitectură și psihologia mediului pentru a promova bunăstarea oamenilor în mediul construit. În ultimele decenii, mulți arhitecți s-au concentrat pe perfecțiunea tehnică a designului lor, în timp ce nevoile umane au fost adesea neglijate. Mostafavi și Daneshgar adoptă o abordare bazată pe dovezi pentru a convinge factorii de decizie de importanța bunăstării umane. Descoperirile lor ar putea ajuta la generarea de resurse financiare pentru viitoarele proiecte de arhitectură și la schimbarea fundamentală a direcției de planificare.

Arhitectura empatică în atenție

Cercetarea lui Mostafavi și Daneshgar nu este doar teoretică. În ultimii cinci ani, au implementat numeroase proiecte în Austria care se concentrează pe comportamentul uman și pe experiențele psihologice. Printre acestea se numără o capelă din Burgenland al cărei design se concentrează pe calitatea emoțională a luminii, precum și un centru medical în Irak. O mențiune deosebită trebuie făcută de Ariana Eventhalle, câștigătoare a premiului Big See, din Aspern, care folosește indicații spațiale pentru a îmbunătăți orientarea în mediile urbane.

Ce înseamnă acest lucru în mod specific pentru arhitectură, în special în sectorul sănătății?În acest context, „arhitectura de vindecare” joacă un rol deosebit de crucial. Tendința este ca arhitecții să proiecteze o arhitectură care nu este doar funcțională, ci și care promovează sănătatea. Exemple precum REHAB din Basel arată cum pot fi folosite luminatoare pentru stimularea neurofiziologică a pacienților.

O privire în viitor

Având în vedere provocările din construcția spitalelor moderne, devine din ce în ce mai clar că abordările tradiționale nu mai sunt suficiente. Este necesară o regândire, departe de arhitectura pur orientată pe nevoi spre arhitectura orientată spre nevoi. Acest lucru confirmă constatarea că conceptele arhitecturale bazate pe știință pot reduce semnificativ stresul la pacienți și familiile acestora. Un exemplu în acest sens este Centrul Princes Máxima pentru Oncologie Pediatrică din Utrecht, care a dezvoltat tipologii inovatoare de camere pentru pacienți pentru a răspunde nevoilor părinților și copiilor.

Următorii pași în arhitectură ar putea determina modul în care proiectăm viitoarele spații de locuit. În prezent, se dezvoltă un peisaj interesant de planificare bazată pe dovezi, cu scopul de a face mediul nostru construit nu numai mai frumos, ci și mai sănătos. Munca lui Mostafavi și Daneshgar este o contribuție revoluționară.