Cifre șocante: 74% dintre elevii de clasa I din Viena nu pot merge la școală!
În cartierul Brigittenau, peste jumătate dintre elevii de clasa I se luptă cu cunoștințe inadecvate de limba germană, ceea ce îi alarmează pe experții în educație.

Cifre șocante: 74% dintre elevii de clasa I din Viena nu pot merge la școală!
La Viena, o imagine alarmantă apare în rândul elevilor de clasa întâi: conform exxpress.at, aproape 75% dintre elevii de clasa întâi nu sunt apți pentru cartierul școlar Margareten. Aceste cifre provin de la Fondul Austriac de Integrare (ÖIF) și arată că din cei 18.722 de elevi, 8.342, adică 44,6 la sută, sunt clasificați drept „elevi extraordinari de clasa întâi”. Aceasta înseamnă că nu au cunoștințe suficiente de germană pentru a urma lecțiile regulate.
Numărul mare este remarcat mai ales în cartierul Viena-Margareten: 73,8 la sută dintre studenții de acolo se încadrează în această categorie. Valorile sunt îngrijorător de mari și în Favoriten (63,1%) și Brigittenau (62,7%). În schimb, există districte precum Mariahilf (18,9%), Wieden (27,4%) și Innere Stadt (29,2%) unde rata este semnificativ mai mică.
O privire asupra fundalului
După cum arată un studiu actual al Kurier, majoritatea copiilor afectați, în jur de 5.084, provin din Austria. În mod sistematic, motivele acestor cifre înspăimântătoare sunt variate: creșterile sunt parțial atribuite crizelor internaționale, în special mișcărilor de refugiați din Siria și Ucraina. Din cei 8.342 de studenți afectați, 1.959 au cetățenie austriacă, în timp ce 265 provin din Ucraina.
Ceea ce pare deosebit de exploziv este faptul că cota de elevi extraordinari în anul școlar 2022/23 a fost în jur de 36 la sută, ceea ce înseamnă o creștere notabilă. Consilierul pentru Educație Christoph Wiederkehr de la NEOS a fost criticat, în special din partea FPÖ, care vorbește despre un „abis” în sistemul de învățământ. Liderul FPÖ, Dominik Nepp, solicită verificarea lingvistică obligatorie pentru copiii aflați în al patrulea an de viață și sancțiuni pentru părinți. ÖVP este la fel de nemulțumit, cerând ca copiii care au nevoie de sprijin german de la vârsta de trei ani să meargă la grădiniță.
Reacțiile și cerințele
Verzii de la Viena văd cifrele actuale ca o expresie a „eșecului sistemului” și cer ca fiecare grădiniță să primească un profesor permanent de limbă. Situația este discutată aprins pe rețelele de socializare și există dezbateri despre un al doilea an obligatoriu de grădiniță, care este susținut atât de șefa NEOS, Beate Meinl-Reisinger, cât și de șeful AMS Johannes Kopf.
Ca răspuns la creșterea numărului, Wiederkehr a anunțat că cursurile gratuite de germană de vară vor crește de la 3.900 la 4.900 de locuri. Timpul mediu petrecut la grădiniță pentru elevii non-standard este de doar 2,14 ani, ceea ce nu este tocmai optimist.
O privire asupra demografiei
Pentru a înțelege mai bine problema, este important să ne uităm la datele demografice. Potrivit fișei informative ÖIF privind integrarea, la începutul anului 2024 locuiau în Austria în jur de 1,8 milioane de tineri sub 19 ani, dintre care 27,6% au un trecut de migrație. Aceste cifre vin în contextul unei diversități tot mai mari de limbi și culturi, ceea ce crește și mai mult provocările din sistemul de învățământ.
Datorită numărului tot mai mare de studenți proveniți din familii de migranți, nevoia de sprijin lingvistic orientat devine din ce în ce mai clară. Dezbaterea despre măsurile educaționale eficiente va deveni mai importantă în următoarele săptămâni și ar putea fi revoluționară pentru viitorul peisaj educațional din Viena.
