Colonialismul pe pervaz: Plante exotice în Muzeul Mondial din Viena

Colonialismul pe pervaz: Plante exotice în Muzeul Mondial din Viena

O expoziție fascinantă intitulată „Colonialismul pe pervazul ferestrei” va fi expusă la Weltmuseum din Viena în perioada 28 mai 2025 – 25 mai 2026. Această expoziție evidențiază istoria interesantă a zece plante populare de casă și de balcon, inclusiv bradul dulgher, smochinul de mesteacăn, aloe vera și multe altele. Fiecare dintre plante își spune propria poveste despre originea ei și despre oamenii care au descoperit-o și răspândit-o. Ceea ce este deosebit de interesant este că multe dintre aceste plante sunt originare din afara Europei. Pentru cei care doresc să afle mai multe despre biografiile acestor „exotici”, o vizită la acest spectacol este obligatorie.

Expoziţia, curatoriată de Bettina Zorn, priveşte rolul botaniştilor şi vânătorilor de plante încă din secolul al XVII-lea, care au plecat în căutarea plantelor medicinale şi utile. La acea vreme, plantele exotice serveau adesea ca simboluri de statut pentru nobilime și clasa superioară. Un exemplu este planta păianjen, pe care Johann Wolfgang von Goethe a apreciat-o și care și-a găsit drumul în ambianța curtenească. O altă stea este bradul de interior, care a fost descoperit în Pacific de James Cook în 1774 și adus în Europa.

Plantele ca martori contemporani

Interesant este că expoziția arată și că violetele africane și-au găsit drumul spre Europa printr-o expediție germană din Africa de Est. Aceste conexiuni evidențiază influența colonialismului asupra botanică și asupra observării plantelor în Europa. Dar care sunt rădăcinile acestor legături? Conform istoriei Societății Antropologice din Viena, fondată în 1870, interacțiunea dintre culturi este adânc înrădăcinată. Această societate a jucat un rol esențial în înființarea unui muzeu antropologic și preistoric, care a fost deschis în 1889 și a inclus un departament pentru etnologie și antropologie.

Muzeul a fost un produs al colecțiilor coloniale și etnografice, care au devenit din ce în ce mai importante în ciuda lipsei de putere colonială a Austro-Ungariei. De exemplu, o colecție extinsă din Regatul Benin, care a fost capturată de trupele britanice, a fost integrată în muzeu drept cadou. Aici devin vizibile semințele colonialismului, care și-au lăsat și influența asupra modului în care ne ocupăm de plante.

O nouă privire asupra istoriei

Dar cum s-a schimbat de-a lungul timpului viziunea asupra istoriei și științei coloniale? Începând cu anii 1980, vocile critice din țările cândva colonizate au fost auzite mai larg. Astăzi, istoricii nu examinează doar rolul Europei în colonialism, ci și expertiza valoroasă a oamenilor colonizați. Aceste reflecții deschid noi perspective asupra plantelor care ne înconjoară și arată clar că cunoașterea nu este exclusiv europeană. Un exemplu izbitor este cartografia – în timpul perioadei coloniale britanice, cunoștințele locale despre plante și hărți au fost adesea ignorate sau nu au fost suficient de apreciate.

Prin expoziția „Colonialism pe pervaz”, Weltmuseum Wien aduce o contribuție semnificativă la examinarea critică a acestor subiecte. Vizitatorii se pot aștepta la un program divers, care nu numai că celebrează frumusețea lumii plantelor, dar se concentrează și pe poveștile din spatele plantelor ferestrelor. Diversitatea botanică ne îmbogățește spațiile private și publice, iar această expoziție ne invită să reflectăm asupra interacțiunii noastre cu plantele.

Mai multe informații despre expoziție pot fi găsite pe site-ul ORF şi că Muzeul Mondial din Viena, precum și pentru contextualizarea istorică bpb.de.