Kärntner Straße din Viena: Va fi bilingv în viitor ca Koroška ulica?
Gerhard Dörfler sugerează să denumească Kärntner Straße din Viena în mod bilingv pentru a sublinia legăturile culturale.

Kärntner Straße din Viena: Va fi bilingv în viitor ca Koroška ulica?
O propunere provoacă în prezent discuții aprinse la Viena: fostul guvernator al Carintiei, Gerhard Dörfler, plănuiește un nume bilingv pentru Kärntner Straße. Planul este de a marca pe viitor semnul stradal cu cuvintele „Kärntner Straße – Koroška ulica”. Dörfler consideră că acesta este un pas important în a face vizibile în capitala federală legăturile culturale și istorice dintre Carintia și Slovenia. Ideea vine de la o întâlnire între Dörfler și secretarul de stat Josef Ostermayer la Viena și este susținută de reprezentanți ai ambasadei Sloveniei. Acolo, bilingvismul este văzut nu doar ca un gest simbolic, ci și ca o abordare a promovării conștientizării culturii slovene în Austria, în special la Viena, unde aceste probleme cad adesea în plan secund.
Cu toate acestea, se exprimă și scepticismul față de inițiativă. Biroul liderului districtual Markus Figl (ÖVP) este prudent în sprijinul său. Motive: Sarcina administrativă mare pe care o redenumește ar presupune, precum și costurile asociate pentru înlocuirea indicatoarelor stradale. Aceste costuri ar trebui, în cele din urmă, să fie suportate de contribuabili. În plus, o analiză cost-beneficiu ar putea arăta că ideea nu este foarte benefică. Markus Platt, președintele clubului FPÖ Inner City, a respins deja propunerea drept o „glumă de vară”.
Contextul istoric al bilingvismului
Bilingvismul are o istorie lungă în Carintia, datând din secolul al XIX-lea. La acel moment, peste 100.000 de oameni din sudul Carintiei spuneau că slovena era limba lor maternă. Astazi acest numar numara decat cateva mii, cu o continua scadere. Din punct de vedere istoric, germana a fost adesea văzută ca o limbă progresivă, în timp ce slovena a fost considerată înapoiată. Timp de mulți ani, bilingvismul a fost privit ca un dezavantaj în peisajul politic. Mulți oameni spun că le este dureroasă pierderea limbii materne a părinților. Cu toate acestea, perspectiva asupra multilingvismului s-a schimbat, iar în multe profesii, în special în zonele de frontieră, aduce avantaje clare.
Pentru a consolida conexiunile cu această limbă istorică, Dörfler vede semnalizarea bilingvă ca o contribuție pozitivă la o mai bună înțelegere a culturii slovene. Cu sprijinul reprezentanților sloveni, Dörfler depune și o cerere la primarul Vienei, Michael Ludwig, și speră în sprijinul acestuia în implementarea ideii sale.
Kärntner Straße, care leagă Viena de Carintia, s-a dezvoltat de-a lungul anilor într-un simbol al prieteniei dintre aceste două regiuni. Conversațiile în jurul unei posibile redenumiri sunt, prin urmare, importante atât din punct de vedere politic, cât și cultural. Deși se așteaptă răspunsul orașului, rămâne de văzut dacă semnalizarea bilingvă va fi implementată și ce impact ar putea avea aceasta asupra relației dintre culturile slovene și austriece.
O astfel de inițiativă este cu siguranță un pas în direcția corectă pentru o mai bună înțelegere și ca un stimulent pentru discuții despre rolul slovenilor la Viena. După cum subliniază ambasada Slovenă, acest lucru ar putea nu numai să promoveze dialogul, ci și să extindă conștientizarea socială a diversității culturale din Austria.
Pentru mai multe informații despre fundal, citiți MeinBezirk, Krone sau Ö1.