Sistem de distrugere în Floridsdorf: școală sau închisoare pentru copii?

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

În atenție: Școala Europeană Franz Jonas din Floridsdorf predă „destructori de sistem” din medii dificile.

Im Fokus: Die Franz Jonas Europaschule in Floridsdorf unterrichtet "Systemsprenger" aus schwierigen Verhältnissen.
În atenție: Școala Europeană Franz Jonas din Floridsdorf predă „destructori de sistem” din medii dificile.

Sistem de distrugere în Floridsdorf: școală sau închisoare pentru copii?

O privire asupra Școlii Europene Franz Jonas din Viena Floridsdorf arată imediat că aici este folosit un stil de predare complet diferit. Școala a înființat o clasă cu mai multe clase în care sunt predați așa-numitele „sistem busters”, adică elevi care sunt adesea considerați dificili din cauza crizelor din mediul lor personal și care au deseori antecedente penale la o vârstă fragedă. Directorul gimnaziului Christian Klar apără vehement acest concept. El vede că separarea de acești studenți este necesară pentru a le permite celorlalți elevi să aibă lecții relaxate. „Trebuie să eliberăm presiunea pentru a crea un mediu de învățare pozitiv”, subliniază el. Raportează Puls24.

Dar este clasa într-adevăr o soluție? Profesorul Armin Aigner este sceptic. El recunoaște că clasa multiclasă nu este soluția optimă pentru toți elevii, dar nici nu este o „fundătură”. Mai degrabă, el vede clasa ca o oportunitate fie de a reintegra studenții în lecțiile obișnuite, fie de a-i pregăti pentru formarea ulterioară. Un incident care a zguduit recent școala exemplifica provocările: un elev dobândise o armă de autoapărare. În ciuda tuturor discuțiilor, elevul Alan confirmă că nu a fost la școală, dar a fost preluată mai târziu.

Context și provocări

Problema „exploatărilor de sistem” este complexă. Problemele comportamentale sunt înțelese ca un comportament deviant care poate fi adesea observat în domenii psihosociale, cum ar fi abilitățile sociale și emoțiile. Un studiu realizat de Macsenaere & Feist-Ortmann arată că mulți dintre acești tineri suferă de diagnostice precum ADHD, comportament agresiv sau tulburări de atașament și provin din medii familiale stresante. Ei se trezesc adesea într-o spirală negativă de interacțiune cu sistemele de ajutor, care sunt adesea copleșite și nu pot oferi un cadru adecvat. În multe cazuri, acest lucru duce la schimbarea constantă între diferite organizații de ajutor și o carieră de asistență pentru tineri fără soluții reale. Descrie pedagogia individuală aceste conexiuni alarmante.

Ceea ce este deosebit de remarcabil este faptul că ora de mai multe clase este frecventă în prezent doar moderat - doar trei din opt elevi s-au prezentat. Aceasta arată marea nemulțumire a elevilor față de sistemul de demarcație. Mulți se simt mai bine la cursurile obișnuite. Cu toate acestea, directorul Klar acordă o mare importanță siguranței instituției și a altor studenți. „Câteva prezențe sunt mai bune decât deloc”, spune profesorul Aigner, care consideră că este un succes dacă copiii merg la școală și nu stau în parc.

Perspectiva elevilor

Elevii înșiși sunt nemulțumiți și își raportează activitățile criminale pentru a obține bani. Aduc chiar și scrisori de la autorități care au legătură cu vătămarea corporală. „Aerul arde!” spune Alan, arătând clar că viața de zi cu zi în clasă nu este obișnuită. Sistemul de segregare este perceput ca o piedică pentru că îi stigmatizează și, mai ales, nu oferă sprijinul atât de necesar. Klar afirmă că este important să îi ajutăm pe acești copii pentru a nu le pune în pericol dezvoltarea.

O altă perspectivă științifică aruncă și ea lumină asupra acestui fapt. Termenul „sistem buster” descrie tinerii care testează sistematic limitele sistemului educațional și adesea reacționează la aceste limite în comportamentul lor cu reacții agresive sau disprețuitoare. Perturbatorii activi ai sistemului mărturisesc conflictele externe, în timp ce cei pasivi cad adesea în retragere și izolare. Oferte GISO Journal Informații despre aceste tipuri diferite și despre modul în care fac față provocărilor din sistemul de educație și sprijin.

Prin urmare, Școala Europeană Franz Jonas sa angajat într-o sarcină complexă și provocatoare. Reportajele Puls24 despre școală nu reflectă doar provocările, ci și speranța de a reforma sistemul și de a ajuta tinerii afectați. Lunile următoare vor arăta dacă conceptul se dovedește a fi viabil și dacă studenții pot fi îndrumați către un viitor mai bun.